MATERIALISMUL
ISTORIC
I. Lipin, A.
Belov «CĂRȚILE DE LUT» Editura
științifică 1962
Orientul, ca și
Occidentul, își începe istoria sa o dată cu apariția comunelor gentilice, în
sînul cărora nu existau clase și lupta de clasă. Dezvoltarea forțelor de
producție ale societății, în vremea cînd oamenii au domesticit animalele, au
învățat să lucreze pămîntul, au început să-și făurească arme din metal și și-au
însușit cunoștințe temeinice în practicarea diferitelor meșteșuguri, constituie
premisa materială a apariției exploatării omului de către om, a apariției
sclaviei. Proprietarul de sclavi a început să-și însușească produsul muncii
creat de mîinile sclavilor.
Aceasta a fost
prima împărțire a societății în clase.
„Dezvoltarea
tuturor societăților omenești în decurs de milenii, în toate țările, fără
excepție ― scrie Lenin ― ne arată că ea a decurs după o lege generală, cu
regularitate, consecutivitate, astfel că la început avem societatea fără clase,
societatea primară, patriarhală, primitivă, în care n-au existat aristocrații;
iar apoi societatea întemeiată pe sclavie, societatea sclavagistă”.
”Cărțile de lut”
au confirmat în mod strălucit această teză genială a lui Lenin. Ele au făcut să
se năruie definitiv diferitele teorii pseudoștiințifice cu privire la
„feudalismul veșnic” din Orient și la incapacitatea de dezvoltare a popoarelor
din această parte a lumii. Ele au spulberat legenda despre armonia între clase,
între exploatați și exploatatori, arătînd lupta neîmpăcată ce s-a dat
necontenit între sclavi și stăpînii lor.
În epoca
orînduirii sclavagiste, omenirea a făcut pași mari înainte. Dezvoltarea
forțelor de producție a atins un nivel foarte ridicat, așa cum nu era posibil
în orînduirea comunei primitive. Au apărut scrierea, științele, artele,
arhitectura. S-au construit orașe mari, au fost săpate canale de irigații, s-au
făcut drumuri.
Orînduirea
sclavagistă, în condițiile comunismului primitiv în descompunere, este un
fenomen pe deplin firesc și logic, deoarece înseamnă un pas înainte în
comparație cu comunismul primitiv.
Dar ceea ce, la
timpul său, a însemnat un pas înainte, deoarece contribuia la dezvoltarea
forțelor de producție, o dată cu trecerea vremii a devenit o frînă în calea
progresului.
Lupta sclavilor
împotriva stăpînilor lor, a celor asupriți împotriva asupritorilor, a slăbit
temelia societății sclavagiste. Și ea s-a prăbușit. Pe ruinele sale a apărut o
nouă orînduire ― orînduirea feudală.
Și așa cum, în
mod inevitabil, în locul comunei primitive a apărut societatea sclavagistă, iar
în locul orînduirii feudale s-a ivit societatea capitalistă, la fel de
inevitabilă este victoria socialismului asupra capitalismului.
Așa cum după
noapte urmează ziua, tot astfel în locul orînduirii capitaliste se va instaura
în întreaga lume societatea socialistă, unde nu va mai exista exploatarea
omului de către om. Și atunci nici un fel de piedici nu vor mai sta în calea
civilizației și a progresului.
”Teoria” de mai sus a atins limitele
grotescului în literatura ”ușoară” (COR SERPENTIS – nuvelă SF – de scriitorul
sovietic Ivan Efremov)
Mutt Ang se
gîndi aproape cu groază: cum s-ar fi simțit oamenii din antichitate dacă ar fi
cunoscut dinainte desfășurarea atît de înceată a proceselor sociale
contemporane lor, dacă ar fi știut că asuprirea, nedreptatea și lipsa de
organizare de pe planetă aveau să dureze încă atîta amar de vreme? Să te
întorci după șapte veacuri în Egiptul antic însemna să nimerești în aceeași
orînduire sclavagistă, cu o asuprire și mai cruntă ; în China milenară ― în
aceleași războaie și dinastii ale împăraților ; sau, în Europa de la începutul
medievalei nopți religioase ― să nimerești în toiul incendiului stîrnit de
rugurile inchiziției, în vîltoarea celui mai crunt obscurantism.
*********************************************************************
Știți de ce povestea asta, care ne-a fost
ciocănită în cap încă din cursul primar, NU E ADEVĂRATĂ ? Fiindcă însuși Lenin
a spus:
MICA PROPRIETATE ȚĂRĂNEASCĂ NAȘTE CAPITALISM
ȘI BURGHEZIE PERMANENT, ZI DE ZI, CEAS DE CEAS, SPONTAN ȘI ÎN PROPORȚIE DE
MASĂ.
Judecați un pic: DACĂ ”țăranii”,
singuri-singurei, inventați încă din vremea ”comunelor gentilice”, generează
”capitalism” permanent (și în proporție de masă), CE nevoie mai avem de sclavi
și iobagi (+ ”orînduirile” adicente) ca
să ajungem la epoca modernă ? Sau
invers: înseamnă că, de cînd e lumea lume, TOATE societățile s-au bazat pe
capitalism, iar restul sînt doar palavre.
*********************************************************************
De fapt ambele povești reprezintă doar niște minciuni
ordinare fiindcă Lenin „PUR ȘI SIMPLU, NU AVEA PRINCIPII, în afară de unul
singur: totdeauna să fundamenteze teoretic, orice hotărîre concretă pe care o
adopta. Și această lipsă de principialitate se numea DIALECTICA LENINISTĂ.”
Ne-o spune Vladimir Bukovski drept
concluzie la o întîmplare trăită chiar de el:
…treceam adesea pe la niște cunoscuți… În afara lor
și a micuței lor copile, locuia cu ei și o bunică. O familie simpatică,
liniștită, care discuta mult despre artă, despre pictură.
Odată,
neașteptat, i-am surprins într-o dispută aprigă. Toată familia, inclusiv
bătrîna, discuta aprins despre Lenin. Fiecare își avea reprezentarea sa despre
ceea ce intenționa Lenin, ce convingeri avea și ce principii profesa. Însă cel
mai mult m-a umit faptul că-l citau pe Lenin și fiecare citat îl dezmințea pe
precedentul. Nu-mi închipuiam că sunt așa de erudiți. Ziua următoare am trecut
din nou pe la ei și iar i-am surprins polemizînd despre Lenin. Ce mama dracului, ce i-a apucat ? Și tot așa
vreo două săptămîni.
Totul s-a
clarificat într-un chip anecdotic. S-a nimerit ca, în lipsa HÎRTIEI IGIENICE,
să fie puse la toaletă «OPERELE COMPLETE» ale lui Lenin. Normal, fiecare dintre
ei lua contact cu diferite pagini ale acestei opere, cu diferite articole și,
firește, nu puteau ajunge la o părere comună despre ceea ce propovăduise EL.
Ăsta-i CEL MAI TARE BANC POLITIC PE CARE
L-AM AUZIT VREODATĂ – numai că-i ADEVĂRAT.
*********************************************************************
Și
acum miezul IRAȚIONAL al întregii povești.
Robert
Conquest “Marea Teroare – O reevaluare” – pag.142
Piatakov,
bolşevic important şi opoziţionist „căldicel”, care tocmai capitulase în faţa
partidului deja stalinizat. În 1928 un prieten, fost menşevic , i-a reproşat că
repudierea ideilor pe care le susţinuse pînă în acel moment au demonstrat o
lipsă reală de curaj moral.
Piatakov a
replicat, EMOŢIONAT ŞI SENTIMENTAL, printr-un discurs amplu: Lenin cel adevărat
a fost omul care a avut curajul să facă o revoluţie proletară mai întîi şi
apoi să se ocupe de crearea condiţiilor obiective, necesare din punct de vedere
teoretic înaintea unei asemenea revoluţii. Ce a fost Revoluţia din
Octombrie, ce este Partidul Comunist, dacă nu un miracol ? Nici un menşevic nu
ar putea înţelege vreodată ce a însemnat să fii membru al unui asemenea
partid.”
Piatakov
a fost EXECUTAT în 1937 și ”reabilitat” în 1988 (sub Gorbaciov).
Varianta occidentală ― John Burdon
Sanderson Haldane, savant (fiziologie, genetică, matematică), fabricat de superbele instituții
de învățămînt englezești (Eton & Oxford)
zicea:
Am suferit de gastrită cincisprezece ani
la rînd pînă cînd l-am citit pe Lenin, care mi-a arătat ce merge rău în
societatea noastră şi cum poate fi ea vindecată. De atunci nu am mai avut
nevoie de medicamente.
Comments
Post a Comment